ActualitateEducație

Motivul pentru care activiștii vor să introducă în limba română „X” la finalul cuvintelor

Inițiativa de a introduce sufixul „x” la finalul cuvintelor în limba română, pentru a obține o formă neutră de gen, este susținută de unii activiști și asociații LGBT. Aceștia argumentează că limba română este prea masculină în forma sa actuală și că introducerea sufixului „x” ar putea contribui la eliminarea acestei conotații de gen. Astfel, cuvinte precum „prietenii” ar deveni „prietenx”, „colegii” – „colegx”, iar „toți” – „totx”.

Această inițiativă vine în contextul în care diverse comunități și organizații luptă pentru recunoașterea și respectarea diversității de gen și identitate de gen în societate. Publicații comunitare, cum ar fi CUTRA, au adoptat deja această practică în utilizarea limbii române, în încercarea de a crea un limbaj mai incluziv și mai neutru din punct de vedere al genului.

Deși această propunere poate părea radicală pentru unii, susținătorii săi subliniază importanța adaptării limbii pentru a reflecta mai bine diversitatea și incluziunea în societate. Totuși, această inițiativă este încă subiect de dezbatere și este posibil să fie întâmpinată cu opoziție din partea unor părți ale societății care consideră că modificările lingvistice ar putea afecta integritatea și tradiția limbii române.

Sufixul „X”, introdus pentru forma neutră de gen

Activiștii queer propun introducerea unei noi terminații pentru cuvintele din limba română, și anume sufixul „x”, care să înlocuiască genurile gramaticale masculin/feminin. Astfel, persoanele ar putea să se prezinte ca „simplu… X-ulescu” fără să mai fie necesară specificarea „doamnă” sau „domnule”.

De asemenea, grupul de prieteni ar fi denumit „grupul de prieteniX” pentru a acoperi toate genurile, iar termenii „uniX” și „altiX” ar putea fi folosiți pentru a se referi la persoane de diferite genuri.

Cu toate că adaptarea la această schimbare ar putea fi inițial dificilă, susținătorii acestei inițiative consideră că ar putea promova o mai mare acceptare și înțelegere pentru persoanele care nu se identifică cu niciun gen în mod specific.

În ciuda potențialelor beneficii în ceea ce privește inclusivitatea și diversitatea de gen, propunerea a stârnit o dezbatere intensă în mediul online. Unii critici văd această inițiativă ca pe o încercare de „demasculinizare a limbii române” și ca pe o amenințare la adresa tradiției și identității lingvistice a limbii române.

În timp ce unii susținători consideră că această schimbare ar putea să promoveze o cultură mai tolerantă și deschisă, alții se tem că ar putea duce la o schimbare radicală în structura și înțelegerea limbii române. În cele din urmă, dezbaterea cu privire la această propunere continuă, iar impactul său pe termen lung rămâne încă de văzut.

Ne poți urmări pe Google News, Facebook, Instagram, X, și YouTube

Alexandru
Alexandru are o experiență de peste 10 ani în mediul online, timp în care a publicat peste 5.000 de articole și a strâns cititori de prin toate colțurile lumii. Pasionat de artă și tehnologia viitorului, Alexandru scrie acum pentru NewsDealer. De asemenea, toate articolele de tip pamflet sunt semnate de Alexandru, care poate fi contactat pe adresa redacției, atât pentru a semnala "derapajele", dar și pentru colaborări.

.