ActualitateMediu

Fără centrale de apartament, a decis UE

Parlamentul European a aprobat marți o directivă care interzice centralele de apartament. Această decizie va intra în vigoare începând cu anul viitor, când statul nu va mai putea subvenționa instalarea acestor centrale, iar din 2040 nu va mai fi permisă instalarea lor.

Fără centrale de apartament

Eurodeputații au adoptat planurile în cadrul unui acord convenit cu Consiliul UE, în scopul de a contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, conform unui comunicat al Parlamentului European.

Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor are ca obiectiv principal reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie în sectorul clădirilor din Uniunea Europeană până în 2030. Un alt obiectiv este realizarea neutralității climatice în acest sector până în 2050. De asemenea, se urmărește creșterea numărului de clădiri cu performanță energetică slabă care sunt renovate, precum și îmbunătățirea schimbului de informații privind performanța energetică.

Potrivit textului revizuit al directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030. De asemenea, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Statele membre vor avea posibilitatea să ia în considerare potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor, care include atât fabricarea, cât și eliminarea produselor utilizate la construcția acestora.

Directiva revizuită privind performanţa energetică a clădirilor vizează reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie în sectorul construcțiilor până în 2030, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică în acest sector până în 2050. Printre principalele prevederi ale directivei se numără:

  • Reducerea consumului de energie primară mediu al clădirilor rezidențiale cu cel puțin 16% până în 2030 și cu cel puțin 20-22% până în 2035.
  • Renovarea a 16% din clădirile nerezidențiale cu performanțe energetice slabe până în 2030 și 26% până în 2033, conform cerințelor minime de performanță energetică.
  • Graduala introducere a panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, respectiv în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
  • Decarbonizarea sistemelor de încălzire și eliminarea treptată a combustibililor fosili din instalațiile de încălzire și răcire, cu eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025.
  • Acordarea de stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride care combină centrale pe combustibili fosili cu instalații termice solare sau pompe de căldură.
  • Excluderea clădirilor agricole și de patrimoniu de la aplicarea noilor norme, iar statele membre pot decide să excludă și alte tipuri de clădiri, cum ar fi cele protejate din motive arhitectonice sau istorice, clădirile utilizate temporar sau lăcașurile de cult.

„Directiva arată clar modul în care politicile climatice pot avea beneficii reale şi imediate pentru cei cu venituri reduse. Această lege va contribui la reducerea facturilor la energie şi va aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, asigurând în acelaşi timp mii de locuri de muncă locale de înaltă calitate în întreaga UE. Abordarea a 36% din emisiile de CO2 ale Europei constituie un pilon absolut esenţial al Pactului Verde European”, a declarat Ciaran Cuffe, din grupul Verzi/ALE.

Ne poți urmări pe Google News, Facebook, Instagram, X, și YouTube

Alexandru
Alexandru are o experiență de peste 10 ani în mediul online, timp în care a publicat peste 5.000 de articole și a strâns cititori de prin toate colțurile lumii. Pasionat de artă și tehnologia viitorului, Alexandru scrie acum pentru NewsDealer. De asemenea, toate articolele de tip pamflet sunt semnate de Alexandru, care poate fi contactat pe adresa redacției, atât pentru a semnala "derapajele", dar și pentru colaborări.

.