ArtăLifestyle

Cum afectează muzica clasică creierele oamenilor

Persoanele care ascultă împreună muzică clasică adesea raportează că simt o conexiune profundă între ele, iar acum un nou studiu publicat în revista Scientific Reports aduce dovezi convingătoare pentru susținerea acestui fenomen.

Creierul uman este influențat de muzica clasică

Cercetătorii susțin că reacțiile fizice ale publicului unui concert de muzică clasică includ schimbări în ritmul cardiac, respirație și „conductivitatea electrodermală”.

Studiul, condus de psihologul Wolfgang Tschacher de la Universitatea din Berna, face parte din proiectul Experimental Concert Research și aruncă o lumină asupra conceptului de „cogniție încorporată”. Acesta sugerează că mintea noastră nu este doar conectată la corp, ci corpul influențează în mod semnificativ mintea noastră.

Pentru a investiga această teorie, Tschacher și echipa sa au monitorizat 132 de spectatori la trei concerte de muzică clasică diferite. Toate cele trei concerte au inclus aceleași compoziții, mai exact „Op. 104 în do minor” de Ludwig van Beethoven, „Op. 111 în sol major” de Johannes Brahms și „Epitafuri” de compozitorul contemporan Brett Dean.

Rezultatele au dezvăluit sincronizarea semnificativă din punct de vedere statistic între membrii publicului. Ritmurile cardiace ale spectactorilor au variat în același ritm în timpul anumitor pasaje muzicale, iar nivelul lor de „activitate electrodermală” a prezentat aceleeași valori.

„Activitatea electrodermală” este strâns legată de răspunsul corpului la stres și stimulare, iar acest fenomen ar putea explica de ce unii ascultători au experimentat senzații precum încrețirea pielii în timpul concertelor.

Personalitatea a jucat un rol semnificativ în gradul de sincronizare dintre participanți. Cei mai deschiși către noi experiențe și lucru în echipă au avut mai multe șanse să se sincronizeze cu ceilalți. Pe de altă parte, indivizii cu tendințe neurotice sau extrovertiți au avut șanse mai mici de a se sincroniza, contrar așteptărilor.

Aceste descoperiri susțin teoria „cogniției încorporate” și ar putea ajuta la înțelegerea modului în care evenimente sociale precum paradele publice sau marșurile militare contribuie la creșterea coeziunii între participanți.

Wolfgang Tschacher sugerează că aceste efecte ar putea fi chiar mai puternice în alte genuri muzicale, precum concertele pop, unde mișcarea și dansul pot adăuga un alt nivel de sincronizare la experiența muzicală. Astfel, cercetările actuale deschid calea către o înțelegere mai profundă a modului în care muzica și trăsăturile noastre personale influențează conexiunile umane în contextul cultural și artistic.

Ne poți urmări pe Google News, Facebook, Instagram, X, și YouTube

Basalău Fabian
Fabian are o experiență de peste 5 ani în online. A scris pentru publicații de renume în România, printre care ProSport și Digisport. Fabian este un pasionat al sportului, al artei și al tehnologiei. Este pasionat de social media și iubește să scrie!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *